Florian-C. Dogioiu, Rodica Luca, Marinela Tonea, Consuela E. Ghiuţă, Mihaela Tănase and Dragoş Epistatu

REZUMAT

Obiectiv. Determinarea comparativă a rolului şi aportului informaţional al examinărilor imagistice ortopantomogramă (OPG) şi tomografie computerizată (CT) în evaluarea preoperatorie a molarilor de minte, aflaţi în diferite stadii de erupţie, evaluare necesară atât pentru clarificarea diagnosticului, cât şi în elaborarea unei strategii chirurgicale adaptate situaţiei clinice particulare, pentru evitarea producerii de accidente intraoperatorii sau a complicaţiilor postoperatorii.
Pacienţi şi metodă. Studiu retrospectiv efectuat pe un lot de 23 de pacienţi, la care au fost identificaţi (clinic şi radiologic) 79 de molari de minte, care aveau (din diferite motive, determinate anamnestic şi clinic) indicaţie de extracţie. Împărţirea pe sexe a pacienţilor a fost: 6 bărbaţi (26%) şi 17 femei (74%). Tuturor pacienţilor, după examenul clinic amănunţit, li s-au efectuat radiografii tip OPG, din studierea cărora au rezultat informaţii suplimentare. Acestea au permis trierea cazurilor în care era necesară aprofundarea explorării imagistice preextracţionale, prin examene TC. Informaţiile obţinute prin examinarea TC au fost comparate cu cele de la OPG si cu cele obţinute intraoperator, la extracţiile efectuate.
Rezultate. În acest studiu au fost examinaţi imagistic 79 de molari de minte, 41 (51,9%) maxilari şi 38 (48,1%) mandibulari. Referitor la stadiul de erupţie, au fost 22 (27,84%) incluşi şi 22 (27,84%) semiincluşi. Dilacerări au fost identificate în 22,5 (28,48%) cazuri. O atenţie aparte a fost acordată relaţiilor anatomice ale rădăcinilor molarilor de minte analizaţi cu structurile de vecinătate: sinusul maxilar, respectiv canalul mandibular. Astfel, la molarii maxilari, 13 (31,7%) au fost intrasinusali şi tot 13 (31,7%) juxtasinusali. În cazul celor mandibulari, 21,5 (56,57%) au avut poziţie juxtacanaliculară.
Concluzii. Examinarea OPG furnizează informaţii orientative şi de multe ori insuficiente referitoare la morfologia radiculară şi la relaţiile molarilor 3 cu formaţiunile anatomice de vecinătate. În situaţiile clinice în care se impunea evaluarea imagistică aprofundată, datele obţinute din examenele CT au fost decisive pentru adaptarea tehnicii operatorii la situaţia particulară respectivă, reducând la minimum incidentele intraoperatorii şi complicaţiile postoperatorii. Folosirea cu discernământ a imagisticii 3D aduce beneficii nete atât pentru pacienţi, cât şi pentru practicieni.

Cuvinte cheie: OPG, tomografie computerizată, molari 3, molar inclus, morfologie radiculară

Full text | PDF