Aneta Munteanu, Rodica Luca, Cătălina Farcaşiu, Ioana-Andreea Stanciu and Titus-Alexandru Farcaşiu

REZUMAT 

Scop. Evaluarea cunoştinţelor părinţilor unor copii preşcolari cu privire la periajul dentar al acestora.

Material şi metodă. Părinţii a 276 de copii, cu vârste între 1 şi 5 ani şi care prezentau carii la dinţii temporari, au primit la prima vizită în clinică câte un chestionar cu întrebări despre nivelul de educaţie al mamei şi despre igiena dentară a copiilor.

Rezultate. a) 194 de părinţi (70,29%) au completat chestionarul; b) la 15,46% dintre copii (cu vârste între 1 an şi 3 luni şi 3 ani şi 3 luni) nu se introdusese încă periajul dentar; majoritatea mamelor care absolviseră cel mult 10 clase au început periajul după vârsta de 2 ani, iar cele cu studii medii şi superioare – în general după vârsta de 1 an; c) la 41,50% dintre copii periajul dentar era efectuat cel mult 1 dată/zi; d) 29,37% dintre copii efectuau periajul dentar singuri, iar 48,75% erau asistaţi de către un adult.

Concluzii. 1) Doar la 5% dintre copii periajul dentar a fost introdus înaintea vârstei de 1 an; 2) Aproximativ 30% dintre copii efectuau periajul dentar neasistat de către un adult; 3) O mare parte dintre mame, în special cele care au absolvit cel mult 10 clase, nu cunosc obiceiurile corecte de îngrijire a sănătăţii orale a copiilor preşcolari.

Cuvinte cheie: periaj dentar, preşcolari, cunoştinţe

Full text | PDF

Andreea Dona Iordan-Dumitru and Rodica Luca

REZUMAT 

Scop. Evidenţierea manifestărilor orale întâlnite în diverse sindroame genetice şi congenitale la pacienţi internaţi într-un spital de pediatrie din Bucureşti (România).
Metodă. Am realizat un studiu retrospectiv folosind fişele medicale ale pacienţilor copii şi adolescenţi (vârstă o zi – 18 ani) internaţi într-un interval de 3 ani (1 ian. 2010 – 31 dec. 2012). Au fost alese numai fişele medicale ale pacienţilor diagnosticaţi cu boli genetice şi congenitale la naştere din care s-au selectat cazurile care s-au asociat cu manifestări orale (MO). S-au stabilit, pentru întregul lot şi, separat, pentru fiecare an: prevalenţa bolilor cu MO, vârsta primei internări, tipul MO, distribuţia MO în funcţie de sex. Datele au fost prelucrate cu programul Informatic Hypocrate/DRG.
Rezultate. Au fost 25.213 pacienţi internaţi în cei trei ani, astfel: în 2010 au fost internaţi 9.226 din care 730 (7,91%) sunt pacienţi diagnosticaţi cu boli genetice şi ereditare şi 28 (3,83%) cu MO; în 2011 au fost 8.136 de internări din care 769 (9,45%) prezintă boli genetice şi ereditare, iar 23 (2,99 %) de pacienţi prezintă MO; în 2012 au existat 7.851 de internări din care 717 (9,13 %) prezintă boli genetice şi congenitale şi 27 (3,76%) au MO. Vârsta medie cea mai frecvent întâlnită e o zi – 1 an cu 36 de cazuri (46,15%), cele mai multe fiind diagnosticate direct în maternitate. Cele mai frecvente cazuri (23,07%) au cheilopalatoschizis, fiind asociate cu dismorfismul facial şi retardul mintal. În 20,51% dintre cazuri s-au asociat anomalii dentare de număr şi structură. În proporţie mai mică s-au întâlnit anomalii dentare de formă (11,53%), micro-/macroglosii (8,97%), hipoplazie mandibulară, pigmentări cutaneo-mucoase. Nu au fost diferenţe între cele două sexe.
Concluzii. O mare varietate de MO s-a întâlnit la aproximativ 4% dintre pacienţii internaţi cu boli genetice şi congenitale. Cele mai multe au fost cheilopalatoschizis, care au necesitat intervenţie multidisciplinară la vârstă foarte mică.

Cuvinte cheie: manifestare orală, boală genetică, pacient copil, boală congenitală

Full text | PDF