Alexandru Andrei Iliescu, Paula Perlea, Anca Torcătoru, Irina Maria Gheorghiu, Mihaela Georgiana Iliescu, Magdalena Mironiuc-Cureu, Cristina Nistor and Andrei Iliescu

REZUMAT 

Scopul studiului a constat în evaluarea extruziei apicale generate în cursul lărgirii manuale a canalelor radiculare efectuate prin procedura boxului apical, a reamingului şi a pilirii circumferenţiale.
Material şi metode. S-au lărgit manual 3 loturi de câte 20 de incisivi inferiori folosind ace K-Flexoreamer (box apical, respectiv telescopare regresivă prin reaming) sau ace K-Flexofile (telescopare regresivă prin pilire circumferenţială), înregistrându-se greutatea materialului extrudat.
Rezultate şi concluzii. Toate cele 3 proceduri de lăgire manuală a canalelor radiculare au generat extruzie apicală. Valoarea maximă a extruziei a fost atinsă în telescoparea regresivă cu pilire circumferenţială, iar cea minimă, cu 38% mai redusă, în telescoparea regresivă prin reaming. În procedura apical box s-a obţinut o valoare intermediară, dar mai apropiată de telescoparea regresivă prin reaming, respectiv cu 35,5% mai scăzută decât în pilirea circumferenţială.

Cuvinte cheie: lărgire manuală, extruzie apicală, apical box, reaming, pilire

Full text | PDF

Paula Perlea, Cristina Nistor, Irina Gheorghiu, Ioana Suciu, Oana Diaconu, Cristian Toma, Alexandru Andrei Iliescu and Andrei Iliescu

REZUMAT 

Cunoaşterea variabilităţilor morfologice ale primului premolar superior constituie principala premiză în efectuarea unui tratament de canal corect la acest nivel. Variantele morfologice cu una, două sau trei rădăcini, prezenţa unui canal singular sau a mai multor canale pot determina gradul de dificultate al tratamentului endodontic. Morfologia particulară a diferitelor grupe de dinţi este influenţată în mare măsura de populaţia căreia îi aparţin. Lucrarea de faţă constituie o analiză a morfologiei canalelor radiculare a premolarilor unu superiori, realizată pe un număr de 500 de dinţi extraşi de la populaţia românească. Aceştia au fost radiografiaţi în două incidenţe, vestibulo-orală şi mezio-distală pentru a putea decela numărul şi traiectul canalelor radiculare. Rezultatele au evidenţiat proporţia în care sunt prezente variantele morfologice cu una, două sau trei rădăcini şi canale la nivelul premolarilor unu superiori la populaţia României, comparativ cu alte studii similare internaţionale. Radiografiile în incidenţă vestibulo-orală nu pot decela cu certitudine numărul canalelor radiculare, necesitând in vivo utilizarea computer-tomografului pentru a obţine o informaţie tridimensională. Cunoaşterea detaliată a ponderii numărului şi anatomiei canalelor radiculare orientează clinicianul în abordarea corectă a planului de tratament endodontic.

Cuvinte cheie: premolar 1 superior, canale radiculare, morfologie radiculară

Full text | PDF

Paula Perlea, Alexandru Andrei Iliescu, Cristian Toma, Irina Gheorghiu, Cristina Nistor, Sînziana Scărlătescu, Ioana Suciu and Andrei Iliescu

REZUMAT 

Tratamentul endodontic al premolarilor unu inferiori constituie o provocare având în vedere concepţia eronată conform căreia aceştia prezintă doar o rădăcină cu un singur canal. Un studiu asupra variabilităţii anatomice endodontice a premolarilor inferiori la populaţia din ţara noastră era necesar pentru a putea evalua frecvenţa prezenţei celui de-al doilea sau al treilea canal în cazul acestor dinţi. Cunoaşterea morfologiei endodontice constituie premisa pentru abordarea corectă a spaţiului endodontic. Studiul nostru fost efectuat pe un lot de 221 de dinţi extraşi. Aceştia au fost radiografiaţi în două incidenţe, vestibulo-orală şi mezio-distală, determinându-se frecvenţa premolarilor unu cu una sau două rădăcini şi unul sau două canale, rezultatul fiind comparat cu alte studii similare publicate în literatura de specialitate

Cuvinte cheie: premolar unu mandibular, sistem endodontic, radiografie digitală

Full text | PDF