Alexandru Andrei Iliescu, Paula Perlea, Anca Torcătoru, Irina Maria Gheorghiu, Mihaela Georgiana Iliescu, Magdalena Mironiuc-Cureu, Cristina Nistor and Andrei Iliescu

REZUMAT 

Scopul studiului a constat în evaluarea extruziei apicale generate în cursul lărgirii manuale a canalelor radiculare efectuate prin procedura boxului apical, a reamingului şi a pilirii circumferenţiale.
Material şi metode. S-au lărgit manual 3 loturi de câte 20 de incisivi inferiori folosind ace K-Flexoreamer (box apical, respectiv telescopare regresivă prin reaming) sau ace K-Flexofile (telescopare regresivă prin pilire circumferenţială), înregistrându-se greutatea materialului extrudat.
Rezultate şi concluzii. Toate cele 3 proceduri de lăgire manuală a canalelor radiculare au generat extruzie apicală. Valoarea maximă a extruziei a fost atinsă în telescoparea regresivă cu pilire circumferenţială, iar cea minimă, cu 38% mai redusă, în telescoparea regresivă prin reaming. În procedura apical box s-a obţinut o valoare intermediară, dar mai apropiată de telescoparea regresivă prin reaming, respectiv cu 35,5% mai scăzută decât în pilirea circumferenţială.

Cuvinte cheie: lărgire manuală, extruzie apicală, apical box, reaming, pilire

Full text | PDF

Monica Voiculeanu, Andrei Iliescu, Bogdan Dimitriu and Mihaela Grigore

REZUMAT 

Leziunile cronice periradiculare de origine endodontică pot fi greu de diferenţiat de leziunile specifice din parodontitele cronice marginale. Aceste tipuri de leziuni parodontale au origine endodontică, însă deţin caracteristici histopatologice şi infecţios-inflamatorii similare cu cele din boala parodontală (inflamaţia aparatului de susţinere dentară). O leziune parodontală cu origine endodontică apare când agenţii patogeni, toxinele şi produşii de metabolism toxici de la nivelul spaţiului endodontic migrează prin foramenele apicale şi periradiculare. Astfel, apare un răspuns inflamator al ţesutului parodontal (apical şi marginal). Clinic şi radiologic se va surprinde o leziune parodontală de origine endodontică, periapicală, dar care se poate extinde de-a lungul suprafeţei radiculare, în cazul pluriradicularilor, incluzând zona de furcaţie. Afectarea ariei de furcaţie reprezintă una din provocările importante în terapia endodontică a dinţilor cu afectare parodontală.
Cazul clinic prezentat susţine importanţa secvenţei diagnostic, prognostic, plan de tratament şi menţinerea pentru 2 ani a unui molar inferior cu severă afectare parodontală. Leziunea endo-parodontală de natură endodontică implică afectarea parodonţiului apical, periradicular şi interradicular. Secvenţele clinice descriu importanţa etapei de diagnostic pentru configurarea prognosticului şi a planului terapeutic. În practica clinică, rezultatul terapiei endodontice adecvate confirmă, de regulă, diagnosticul preliminar al unei leziuni endoparodontale.
Rezultatele susţin importanţa unui diagnostic de acurateţe, de regulă, dificil de stabilit – leziunea primară endodontică cu afectarea secundară a ţesutului de susţinere se poate remite cu succes în urma unui tratament endodontic adecvat. Recuperarea suportului osos de la nivelul ariei de furcaţie este posibilă după terapia endodontică nonchirurgicală. Rezultatele sunt raportate la dimensiunea radiologică şi clinică. Cu siguranţă, analiza CBCT (tomografia computerizată cu fascicul conic) poate fi utilă pentru monitorizarea pe termen lung.

Cuvinte cheie: diagnostic, prognostic, analiză, sondare parodontală profundă, monitorizare, secvenţa (terapeutică), diagnostic diferenţial

Full text | PDF

Monica Voiculeanu, Andrei Iliescu, Bogdan Dimitriu and Mihaela Grigore

REZUMAT 

Leziunile endo-parodontale constituie o provocare pentru clinician, diagnosticul şi prognosticul dinţilor cu astfel de leziuni fiind, de cele mai multe ori, critice. Tratamentul şi prognosticul leziunilor endo-parodontale sunt condiţionate de etiologie şi de stabilirea unui diagnostic corect.
Introducere. Interdependenţa dintre cele două tipuri de patologie – endodontică şi parodontală presupune existenţa unor elemente biologice şi clinice evidente – semnificative pentru diagnostic, prognostic şi etape terapeutice. Uneori, leziunea periradiculară de origine endodontică nu poate fi diferenţiată de leziunea parodontală specifică. Diagnosticul corect poate fi greu de stabilit, existenţa unei fistule de origine endodontică putând mima afectarea parodontală primară. Leziunea de origine endodontică, cu afectare secundară parodontală (tip I), se poate confunda cu leziunea parodontală primară.
Prezentare de caz. Detaliile clinice prezentate îşi propun să demonstreze că leziunea primară endodontică cu afectarea parodontală consecutivă poate fi remisă cu succes prin terapia endodontică adecvată. În situaţia clinică prezentată, diagnosticul etiologic este cu atât mai dificil, cu cât sondarea parodontală este pozitivă şi profundă în mai mult de o zonă radiculară. Diagnosticul diferenţial este, de asemenea, dificil în contextul existenţei unei fistule de origine endodontică, care poate sugera afectarea parodontală primară. După stabilirea diagnosticului corect, recuperarea tisulară este posibilă doar în condiţiile terapiei endodontice adecvate (sterilizarea şi sigilarea sistemului endodontic). Rezultatul indică diagnosticul preliminar corect. Curând după terapia endodontică nonchirurgicală, statusul dintelui s-a normalizat, fără aplicarea terapiei parodontale.
Concluzii şi discuţii. Prognosticul depinde de stabilirea diagnosticului leziunii primare – endodontice sau parodontale. Leziunea endodontică primară cu afectare secundară parodontală (tip I) are, de regulă, un prognostic favorabil în urma terapiei endodontice nonchirurgicale. Leziunea endodontică primară care drenează la nivel parodontal obligă terapia endodontică în prima etapă (5). Terapia conservativă a acestui tip de leziune permite recuperarea ţesutului parodontal. Recuperarea tisulară într-o astfel de patologie este predictibilă.

Cuvinte cheie: leziune endo-parodontală, sindrom endo-parodontal, prognostic, leziune endodontică primară, sondare parodontală (PD), diagnostic, recuperare tisulară

Full text | PDF

Cristina Coralia Nistor, Paula Perlea and Andrei Iliescu

REZUMAT 

Pentru a stabili un diagnostic precis şi, în consecinţă, un plan de tratament adecvat, avem nevoie de informaţii cât mai exacte. Computer tomograful cu fascicul conic (CBCT) este esenţial pentru depistarea diferitelor iatrogenii endodontice: localizarea instrumentelor fracturate, identificarea canalelor omise, a perforaţiilor podelei camerei pulpare sau a căilor false. Unele cazuri pot fi rezolvate doar cu ajutorul radiografiilor periapicale digitale, dar cele complexe sunt indicaţii pentru scanare. Utilizarea CBCT cu câmp îngust poate fi considerată tehnologia la superlativ în endodonţie datorită avantajelor sale: rezoluţie mai bună, cantitate redusă de radiaţii, procesare mai rapidă şi focus mai bun.

Cuvinte cheie: CBCT, iatrogenie, tratament endodontic

Full text | PDF

Paula Perlea, Cristina Nistor, Irina Gheorghiu, Ioana Suciu, Oana Diaconu, Cristian Toma, Alexandru Andrei Iliescu and Andrei Iliescu

REZUMAT 

Cunoaşterea variabilităţilor morfologice ale primului premolar superior constituie principala premiză în efectuarea unui tratament de canal corect la acest nivel. Variantele morfologice cu una, două sau trei rădăcini, prezenţa unui canal singular sau a mai multor canale pot determina gradul de dificultate al tratamentului endodontic. Morfologia particulară a diferitelor grupe de dinţi este influenţată în mare măsura de populaţia căreia îi aparţin. Lucrarea de faţă constituie o analiză a morfologiei canalelor radiculare a premolarilor unu superiori, realizată pe un număr de 500 de dinţi extraşi de la populaţia românească. Aceştia au fost radiografiaţi în două incidenţe, vestibulo-orală şi mezio-distală pentru a putea decela numărul şi traiectul canalelor radiculare. Rezultatele au evidenţiat proporţia în care sunt prezente variantele morfologice cu una, două sau trei rădăcini şi canale la nivelul premolarilor unu superiori la populaţia României, comparativ cu alte studii similare internaţionale. Radiografiile în incidenţă vestibulo-orală nu pot decela cu certitudine numărul canalelor radiculare, necesitând in vivo utilizarea computer-tomografului pentru a obţine o informaţie tridimensională. Cunoaşterea detaliată a ponderii numărului şi anatomiei canalelor radiculare orientează clinicianul în abordarea corectă a planului de tratament endodontic.

Cuvinte cheie: premolar 1 superior, canale radiculare, morfologie radiculară

Full text | PDF

Cristina Coralia Nistor, Paula Perlea and Andrei Iliescu

REZUMAT 

Cazurile de retratament cauzate de parodontitele apicale persistente devin din ce mai frecvente în practica stomatologică curentă. Se pune problema diagnosticării corecte a patologiei periapicale, a cauzelor care au determinat şi întreţinut inflamaţia cronică. Cazul clinic prezentat demonstrează predictibilitatea evoluţiei unei parodontite apicale cronice de dimensiuni apreciabile prin tratament ortograd, într-o singură şedinţă, fără aplicarea de substanţe antiseptice pe bază de hidroxid de calciu, în condiţiile unui protocol de lucru riguros.

Cuvinte cheie: retratament, parodontită apicală cronică, endodonţie

Full text | PDF

Paula Perlea, Alexandru Andrei Iliescu, Cristian Toma, Irina Gheorghiu, Cristina Nistor, Sînziana Scărlătescu, Ioana Suciu and Andrei Iliescu

REZUMAT 

Tratamentul endodontic al premolarilor unu inferiori constituie o provocare având în vedere concepţia eronată conform căreia aceştia prezintă doar o rădăcină cu un singur canal. Un studiu asupra variabilităţii anatomice endodontice a premolarilor inferiori la populaţia din ţara noastră era necesar pentru a putea evalua frecvenţa prezenţei celui de-al doilea sau al treilea canal în cazul acestor dinţi. Cunoaşterea morfologiei endodontice constituie premisa pentru abordarea corectă a spaţiului endodontic. Studiul nostru fost efectuat pe un lot de 221 de dinţi extraşi. Aceştia au fost radiografiaţi în două incidenţe, vestibulo-orală şi mezio-distală, determinându-se frecvenţa premolarilor unu cu una sau două rădăcini şi unul sau două canale, rezultatul fiind comparat cu alte studii similare publicate în literatura de specialitate

Cuvinte cheie: premolar unu mandibular, sistem endodontic, radiografie digitală

Full text | PDF